Municipiul Drăgăşani este situat la limita de sud a judeţului Vâlcea, pe terasele de pe partea a râului Olt şi cuprinde următoarele  localităţi componente : Drăgăşani, Zlătărei, Zărneni şi Valea Caselor.
Cea dintâi atestare a localităţii apare în actul oficial din 7 iunie 1535, prin care domnul Vlad Voievod dă jupânului Fârtat Pârcălabul o moşie în Drăgăşani, deşi viaţa pe teritoriul actual al oraşului a cunoscut o organizare încă din paleolitic şi neolitic.
De Drăgăşani ca târg, se poate vorbi ca exitând, la finele secolului al XVIII-lea. Von Bauer, înregistrând în 1772 în memoriile sale localitatea ca un centru evoluat în care veneau sau poposeau temporar marii boieri, aminitind de o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii, un târg şi o trecere peste Olt. Duhul revoluţiei de la 1821 a cuprins întreaga Oltenie, în zona Drăgăşanilor, pandurii lui Tudor alături de eterişti opunând rezistenţă trupelor otomane. Ca omagiu al acestor evenimente s-au ridicat bustul lui Tudor Vladimirescu în parcul central, precum şi un monument dedicat eteriştilor în cimitirul oraşului, iar poetul Grigore Alexandrescu scrie cunoscuta poezie “ Mormintele la Drăgăşani”.
Modestul oraş Drăgăşani, a fost implicat în revoluţia de la 1848 şi în răscoala de la 1907. La evenimentele din august 1944 a fost implicată  şi Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani.

Până în anul 1968, Drăgăşaniul a fost reşedinţa raionului Drăgăşani, din regiunea Argeş, după reorganizarea teritorială făcând parte din judeţul Vâlcea. Anul 1995 are o semnificaţie aparte, intrucât  la implinirea a 460 de ani de la atestare prin documente oficiale a localităţii, s-a dobândit statutul de municipiu.
Vorbind despre vechimea viilor şi faima vinurilor de Drăgăşani, acesta nu odată a stat pe masa celor mai luminoase figuri ale trecutului, nobilimea dacă, generalii oştirilor romane, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, celor mai temuţi haiducii şi pandurilor lui Tudor. Pe plan internaţional cercetătorii Staţiunii de Cercetări Viticole Drăgăşani au participat cu lucrări ştiinţifice la congrese, simpozioane,colocvii,etc., iar cu struguri şi vinuri la concursuri internaţionale organizate la Ljubliana, Sofia, Tbilisi, Bratislava, Montpellier, Bucureşti, Budapesta fiind distinse cu medalii de aur vinurile de Sauvignon, Tămâioasă Românească, Cabernet Sauvignon.
Invătământul în Drăgăşani are bogate tradiţii, existând incă înainte de 1800 pe lângă biserică, o şcoală de alfabetizare, dar şi şcoala de zugravi Gîrdeşti. În secolul al XIX-lea au funcţionat: şcoala grecească , şcoala Zlatărei, şcoala mixtă nr.1, şcoala de fete, şcoala de băieţi, şcoala Bârsanu, şcoala “ Fraţii Nuculescu”. În anul 1901 s-a înfiinţat Şcoala Profesională de Fete Laura Simulescu, urmând în anul 1908 Şcoala de arte şi meserii Drăgăşani, iar în anul 1912 Şcoala urbană de Fete denumită ulterior Şcoala de fete Getta , şcoală care în prezent poartă numele eroului neamului românesc Tudor Vladimirescu. În anul 1918 s-a înfiinţat “ Gimnaziul Unirea “ , transformat ulterior în liceu, iar actualmente funcţionând sub denumirea de Grup Şcolar agrico I.C.Brătianu. În prezent funcţionează în municipiul Drăgăşani  şase şcolii generale şi două licee.
În Lista monumentelor de cultură de pe teritoriul României sunt menţionate: Biserica Târgul Drăgăşani, actualmente catredrala din localitate, Biserica Sf.Ilie, Biserica Adormirea Maicii Domnului- Capul Dealului, Biserica Sf.Nicolae – Gîrdeşti, ruinele castrului roman Russidava sau cetatea “Domnului de Rouă”- Momoteşti. Biblioteca publică a luat fiinţă în anul 1840.Casa de Cultură funcţionează în actualul local din anul 1952, continuând activitatea culturală începută de Liga culturala înfiinţată în anul 1991 şi a căminului cultural “Vasile Roaită”. Muzeul Viei şi Vinului s-a amenajat în anul 1974, organizarea colecţiei muzeistice f iind începută din anul 1952 de preot D.Bălaşa şi Alexandru Liţă. Nume de rezonanţă ale trecutului şi prezentului cultural sunt : Gheorghe M.Bălăşoiu- rapsod popular, Mihai Bărăgan –poet, Fira Gheorghe- folclorist, Gib Mihăescu- scriitor de mare notorietate, prof. Olimpiu Orza –artist plastic, prof. Constantin Ceauşu -virtuos interpret instrumentist , prof. Brînaru Marin, preot D.Bălaşa – coordonator al primei monografii a oraşului, dr.ing. I.Condei- cercetător ştiinţific, T.Barbu – epigramist. Fii ai Drăgăşaniului care au marcat viaţa politică actuală : prof. univ. , guvernator B.N.R., fost Prim-Ministru Mugur Constantin Isărescu, prof.univ. senator Radu Vasile, fost Prim-Ministru.